Fonduri Structurale Europene

Posts Tagged ‘ue

În contextul protestelor din Egipt, domnul Daul a arătat că „Europa, cea mai mare donatoare, nu reușește să vorbească la unison“. „Avem un Înalt Reprezentant, dar statele membre continuă să comunice cu mesaje diferite. Și aici soluția nu este mai puțină, ci mai multă Europă: o Europă care să își transmită mesajul cu o voce unită și puternică“, a adăugat dumnealui.

„Subiectul guvernanței și convergenței trebuie abordat nu la nivel național ci în context comunitar. Soluția problemelor noastre nu este o înfruntare între statele membre, ci soluții comune“, a mai spus domnul Daul.

Liderul socialist Martin Schulz (Germania) s-e declarat nemulțumit de faptul că statele membre au tendința de a comunica individual despre Egipt în loc să aibă o abordare comună europeană în cadrul Serviciul european de acțiune externă. „Egiptul este vecinul UE, nu al SUA. Mă așteptam ca doamna Aston să fie acolo și să vorbească la nivel local cu actorii implicați în conflict“, a adăugat dumnealui.

Conform domnului Schulz, aprobarea de către Consiliu a Pactului de Competitivitate este o încercare de a exporta reducerile bugetare germane în restul Europei, lucru ce ar duce la criză în multe state membre.

Liderul liberal, belgianul Guy Verhofstadt, și-a exprimat îngrijorarea față de felul în care guvernele francez și german au propus Pactul de Competitivitate. Conform dumnealui, metoda interguvernamentală nu funcționează în UE.

Domnul Verhofstadt s-a declarat îngrijorat de faptul că UE este transformată în cadrul Consiliului European într-o organizație internațională a statelor naționale. „Uniunea, pentru mine, înseamnă o comunitate reală ce acționează în chestiuni comunitare“, a adăugat dumnealui.

Reclame

Cum va arăta Europa în viitor? Ce rol va juca Parlamentul European?

Este foarte simplu. În fiecare zi pierdem putere în fața puterilor noi. Cu toate acestea, încă ne punem întrebarea dacă trebuie să ne abandonăm suveranitatea [în beneficiul UE, n. r.] sau nu. Oricum ne pierdem această suveranitate. Doar că pleacă în altă parte, către puteri ne-europene din est (China etc.). Pierdem din importanță, ne pierdem poziția. Lumea se schimbă într-un mod spectaculos, iar întrebarea la care trebuie să răspundă europenii este unde se va situa Europa în zece ani.

Europa trebuie să fie puternică. Acest lucru nu este posibil decât dacă ne unim interesele. Este mult de muncă, dar este posibil dacă ne exersăm suveranitatea în comun. Scopul ar fi de a ajunge la Statele Unite ale Europei, o adevărată uniune de state democratice care își pun suveranitatea în comun. Dat identitățile noastre naționale vor continua să existe și Statele Unite vor continua să joace un rol puternic. Ne-am diferenția mult de alte state unite din lume.

Parlamentul European trebuie să folosească timpul ce îi rămâne pentru a se asigura că următoarele alegeri europene sunt cu adevărat europene. În Germania, partidele politice au făcut campania electorală pe teme naționale și nu cu adevărat europene. Îmi imaginez că la fel s-a întâmplat și în alte state. Parlamentul European are o oportunitate bună: are multe competențe și cetățenii trebuie să simtă că sunt reprezentați democratic.

sursa: http://www.europarl.europa.eu/

Pentru a realiza o Uniune inovatoare, Europa are nevoie de cercetători de nivel mondial care sunt în măsură să abordeze provocările actuale și viitoare. Uniunea Europeană se angajează să își inspire, motiveze, formeze și păstreze cercetătorii cu un nivel înalt de calificare.

Cererile pentru bursele Marie Curie sunt evaluate de către un comitet independent alcătuit din oameni de știință renumiți la nivel european și internațional. Evaluarea se bazează pe calitățile științifice ale proiectului și pe impactul probabil al acestuia asupra competitivității europene, precum și pe excelența programului de formare, a institutului gazdă și a cercetătorului. Doar cele mai bune proiecte primesc finanțare.

Cercetătorii Marie Curie primesc contracte de angajare de până la trei ani, precum și prestații sociale complete și o pensie.

Ce înseamnă însă Uniunea Europeană pentru români? Care sunt valorile şi temele pe care le asociază românii cu Uniunea Europeană? În ce măsură există o stabilitate a imaginii Uniunii Europene la nivelul percepţiei publicului general din România?

La nivel general, Uniunea Europeană înseamnă aceleaşi lucruri ca şi pentru cetăţenii celorlalte state membre. Cu o singură mare diferenţă: în România, temele negative asociate cu UE au puţin ecou la nivelul populaţiei, în timp ce temele pozitive asociate – precum democratizarea sau bunăstarea – sunt amplificate. De asemenea, o temă pozitivă cu o mai mare importanţă la nivelul Uniunii Europene decât în România este legată de poziţia pe plan internaţional şi capacitatea mai mare de a avea un cuvânt de spus pe plan global.

Mai întâi, UE înseamnă libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în spaţiul Uniunii Europene pentru jumătate din populaţia României. Acest beneficiu al apartenenţei la UE este mai valorizat de către români decât de media cetaţenilor din statele membre vechi ale Uniunii Europene (44% în UE15), data de la care românii s-au putut bucura de calitatea de cetăţeni europeni fiind mult mai recentă comparativ cu celelalte state. De altfel, din acest punct de vedere, România se înscrie în trendul opiniei existent la nivelul noilor state membre (54% în NSM12).

De asemenea, Uniunea Europeană înseamnă pentru români democraţie, 39% dintre respondenţi menţionând acest aspect. Concomitenţa democratizării României în perioada post-comunistă cu procesul de integrare europeană şi presiunea constantă exercitată de evaluările realizate de instituţiile europene sunt cele care determină această asociere la nivelul percepţiei generale. Diferenţa este majoră atât faţă de media europenilor din vechile state membre (25% în UE15), cât şi faţă de cea a cetăţenilor din noile state membre (26% în NSM12).

Apoi, Uniunea înseamnă pentru români prosperitate economică (35%). Dacă în iunie 2009, constatam o scădere de 7 puncte procentuale a acestui indicator, faţă de octombrie 2008, în condiţiile declanşării crizei economice, la sfârşitul anului trecut, pe fondul crizei guvernamentale prelungite şi incapacităţii actorilor politici interni de a găsi soluţii viabile pentru sprijinirea populaţiei şi companiilor, finanţarea externă – atât din partea FMI, cât şi a Uniunii Europene – a recăpătat importanţă. Mai mult, zvonurile că românii plecaţi în străinătate să lucreze – în marea lor majoritate în spaţiul Uniunii – vor reveni în ţară nu s-au adeverit, astfel încât ei au continuat să-şi susţină financiar rudele din ţară. De unde şi legătura cu percepţia de prosperitate economică asociată Uniunii (Eurobarometru 72).

Etichete: ,

Registrul în care jurnaliştii au identificat destinaţiile fondurile a fost influenţat de acurateţea nominalizării acestora. Astfel, în presa naţională, fondurile europene nedefinite (vezi categoria nespecificat) au fost prezentate ca având principale destinaţii: infrastructura (21 apariţii), agricultura (13 apariţii) şi mediul (11 apariţii). Totuşi, cele mai multe articole nu au inclus precizări clare cu privire la destinaţia acestor fonduri, la rândul lor nespecificate. În nu mai puţin de 54 de apariţii, jurnaliştii au tratat general efectul şi destinaţia acestor fonduri structurale.

Practic, în aceste situaţii publicul a fost informat că există nişte fonduri pe piaţă (nespecificate) care vizează mai multe zone de interes (nespecificate la rândul lor). În cazul programelor structurale, jurnaliştii au numit ca principale destinaţii: mediu (8 apariţii), agricultura (4 apariţii), infrastructura şi resursele umane (câte o apariţie).

– Programul Phare a fost prezentat având că destinaţii: asistenţă socială, infrastructura, mediul şi turismul (fiecare cu câte 2 apariţii).
– Programul SAPARD a fost prezentat având ca destinaţii: agricultura ( 3 apariţii), mediul şi infrastructura (câte o apariţie).
– Programul ISPA a fost prezentat având ca destinaţii infrastructura şi mediul în câte o apariţie.

Tabloul destinaţiilor finanţărilor UE este la fel de neclar şi în cazul presei locale. Astfel, fondurile nespecificate au fost, cel mai adesea, prezentate ca având destinaţii nespecificate (37 de apariţii). Gradul de opacitate a mesajelor a scăzut odată cu nominalizarea zonelor în care au fost direcţionate acele fonduri nespecificate: infrastructura (24 de apariţii), agricultura (12 apariţii), mediu (10 apariţii), mediu de afaceri (6 apariţii) şi asistenţă socială (3 apariţii).

– Cele mai multe proiecte Phare prezentate au avut că destinaţii: infrastructura (4 apariţii), asistenţă socială, mediul şi resursele umane (fiecare cu câte 2 apariţii).
– Programul SAPARD a fost prezentat având ca destinaţii agricultura (11 apariţii) şi infrastructura (o apariţie).
– Programul ISPA a fost prezentat în 9 apariţii că resursă pentru proiecte de infrastructură şi într-un singur caz pentru un proiect de mediu.

Dincolo de cifre, frecvenţă crescută a articolelor în care atât sursele de finanţare, cât şi destinaţia acestora sunt prezentate vag sau sub anonimat indică o slabă preocupare pentru acurateţea informaţiilor furnizate şi pentru informarea corectă a publicului. În acest context, se consolidează stereotipuri legate de existenţa şi eficienţa oportunităţilor de finanţare create de Uniunea Europeană. Mai mult, există riscul să crească scepticismul publicului larg (dependent de sursele de informare în masă) cu privire la gestionarea banilor publici. (sursa: raportul „Transparenţa fondurilor europene în România”, 2009)

Începând cu data de 1 iunie 2009 intră în vigoare prevederile Acordului referitor la libera circulaţie a persoanelor dintre Elveţia şi UE, prevederi care se aplică acum şi României şi Bulgariei.

Ca urmare a intrării în vigoare a acestui Protocol, cetăţenii români care îşi desfăşoară activitate în Elveţia vor putea beneficia de o mai bună protecţie socială, prestaţiile de securitate socială (pensiile, prestaţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prestaţiile familiale) fiind acordate, în baza Regulamentului 1408/71, care devine aplicabil în relaţia dintre România şi Elveţia de la 1 iunie 2009 .

Finantator
Uniunea Europeana

Program de finantare
Programul Cadru 7
ICT – FET Open
Cod program:
FP7-ICT-2009-C

Obiectivul programului
Imbunatatirea competitivitatii industriei europene prin dezvoltarea sectorului ITC, ca raspuns la cerintele economie si societatii viitorului, sectorul ITC reprezentand fundamentul economiei bazate pe cunoastere.

Solicitanti eligibili
Minim 3 entitati legale independente apartinand unor State Membre ale UE sau tari asociate, diferite.

Activitati eligibile
Activitati de cercetare si dezvoltare tehnologica;
Activitati demonstrative;
Alte tipuri de activitati (management, coordonare, etc.);
Domenii:
FET (Future emerging technologies) in ICT, explorarea tehnologiilor noi din domeniul TIC

Valoarea grantului
Bugetul programului este 30 mil. Euro

Contributia beneficiaru lui
Pentru:
Activitati de cercetare si dezvoltare tehnologica; – 50%
Activitati demonstrative – 50%
Alte tipuri de activitati– 0%

Termen limita
Termenul limita variaza in functie de grupul de activitati pentru care se solicita finantare.

Informatii suplimentare/Website-ul programului
Cordis
http://cordis.europa.eu/fp7/dc/index.cfm?fuseaction=UserSite.CooperationDetailsCallPage&call_id=189