Fonduri Structurale Europene

Archive for the ‘Articole’ Category

Reforma politicii agricole comune va ocupa un loc central în dezbaterile de la Parlamentul European în 2012. Eurodeputații vor vota propuneri privind sprijinirea financiară a fermierilor care furnizează produse lactate, etichetarea alimentelor în funcție de calitate, ajutor pentru hrană și vaccinarea animalelor împotriva febrei catarale (boala limbii albastre).

Politica agricolă comună primește 37% din bugetul propus pentru 2014-2020. Pentru ca aceasta să fie mai simplă, mai eficientă și mai corectă, deputaţii europeni vor încerca să amelioreze propunerea Comisiei Europene, care a atras critici atât pe plan politic, cât și din partea industriei.

Printre temele abordate se numără distribuirea mai cinstită a fondurilor între statele vechi și cele noi, criterii ce țin cont de mediu pentru 30% din plăți, lăsarea deoparte a 7% din terenurile arabile și limitarea subvențiilor pentru marile ferme la 300.000 de euro.

Crucială pentru politica agricolă comună de după 2013 este discuția privind noul cadru financiar UE, care va fixa limite pentru cheltuielile UE, inclusiv în domeniul agriculturii.

Etichetarea alimentelor în funcție de calitate

În februarie, deputaţii europeni vor vota în plen revizuirea schemei de etichetarea alimentelor în funcție de calitate – schemă ce există deja de două decenii. Aceasta va ajuta producătorii europeni în competiție cu cei din afara UE, promovând, în același timp, calitatea și diversitatea.

Noile reguli vor facilita înregistrarea produselor agricole conform denumirii de origine și autenticitate.

Sprijin pentru fermieri, ajutor pentru hrană

În decembrie 2011, deputaţii europeni și Consiliul au căzut de acord asupra noilor reguli ce oferă fermierilor mai multă putere în stabilirea prețului laptelui pe care îl produc, lucru ce îi va ajuta să se pregătească pentru eliminarea cotelor pentru lapte, în 2015.

Deputaţii europeni au salutat în decembrie decizia de continuare a ajutorului pentru hrană pentru oamenii săraci până în 2013. Se estimează că Parlamentul European va aproba această decizie în plen, în februarie.

Tot în februarie, Parlamentul European va vota, după un acord cu Consiliul, vaccinarea animalelor împotriva febrei catarale (boala limbii albastre), care afectează rumegătoarele.
sursa: http://www.europarl.europa.eu
tags: fonduri structurale, UE, fonduri europene, politica agricola 2012, investitii europene

Anunțuri

Capitalul de risc, care asigură finanțarea timpurie a întreprinderilor nou-înființate (start-ups), constituie o sursă importantă de investiții pe termen lung pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) nou-înființate și inovatoare. Cu toate acestea, dimensiunile reduse ale fondurilor și faptul că acestea pot asigura doar niveluri reduse de capital le-au împiedicat să joace un rol mai important în finanțarea noilor întreprinderi. În consecință, IMM-urile continuă să depindă de împrumuturi bancare pe termen scurt. Însă, în contextul crizei actuale, marcat de o scădere a împrumuturilor acordate economiei reale, poate fi foarte dificil pentru astfel de societăți să aibă acces la acest tip de împrumut.

Probele examinate de Comisie demonstrează că o societate cu investitori în capital de risc pe termen lung are mai mult succes decât o societate care trebuie să se bazeze pe fonduri pe termen scurt acordate de bănci. Acest fapt este în general atribuit analizei riguroase efectuate de fondurile de capital de risc înainte de a investi într-o societate. Însă fondul european mediu de capital de risc este redus, dimensiunea sa fiind cu mult inferioară dimensiunii optime necesare pentru ca o strategie investițională diversificată să poată aduce o contribuție de capital semnificativă pentru fiecare societate în parte și, prin urmare, să producă efecte reale. În timp ce, în Uniunea Europeană, fondul mediu de capital de risc conține aproximativ 60 de milioane EUR, în SUA, valoarea aceluiași tip de fond se ridică, în medie, la 130 de milioane EUR1. Studiile economice arată că fondurile de capital de risc pot juca un rol cu adevărat determinant pentru sectoarele industriale în care investesc, odată ce dimensiunea lor atinge aproximativ 280 de milioane EUR2. În plus, fondurile de capital de risc din SUA au investit, în medie, aproximativ 4 milioane EUR în fiecare societate, în timp ce fondurile europene au reușit să reunească, în medie, investiții în valoare de numai 2 milioane EUR per societate. În SUA, investițiile de capital inițiale s-au ridicat, în medie, la 2,2 milioane EUR per societate, în timp ce în UE, valoarea contribuțiilor inițiale de capital a fost, în medie, de 400 000 EUR per societate.3

Creșterea fondurilor de capital de risc înseamnă mai mult capital pentru societățile individuale și va conferi fondurilor capacitatea de a se specializa în anumite sectoare, cum ar fi tehnologia informației, biotehnologia sau sănătatea. La rândul său, acest lucru va ajuta IMM-urile să se situeze pe o poziție mai competitivă în cadrul pieței mondiale. (http://europa.eu/)
tags: fonduri europene, fonduri nerambursabile, uniunea europeana

Procentul energiei importate în UE – în prezent 80% pentru petrol și 60% pentru gaze – este în continuă creștere. Deciziile luate la nivel național și acordurile statelor membre cu țări terțe au un impact considerabil asupra dezvoltării infrastructurii energetice și a aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în ansamblu. Interesele UE trebuie mai bine promovate în relațiile cu țările de tranzit și cu cele producătoare de energie. Totodată, datorită noilor tipare ale cererii și ofertei de pe piețele energetice globale și concurenței sporite pentru resurse, UE trebuie să își valorifice forța sa cumulată în relațiile externe din domeniul energiei.

În concordanță cu Strategia Energie 2020, comunicarea prezentată astăzi propune întărirea dimensiunii externe a politicii energetice a UE prin creșterea transparenței între statele membre în ceea ce privește acordurile energetice cu țări terțe și printr-o mai bună coordonare în momentul abordării țărilor partenere, al definirii poziției în cadrul organizațiilor internaționale și al stabilirii unor parteneriate energetice ample cu principalele țări partenere.

Strategia enumeră 43 de acțiuni concrete, printre care și următoarele:

Statele membre vor avea obligația de a face schimb de informații în legătură cu acordurile internaționale încheiate cu țări terțe în sectorul energiei. Sunt incluse aici și acordurile aflate în curs de negociere. De la caz la caz, Comisia poate furniza o opinie cu privire la conformitatea acestor acorduri cu legislația europeană și cu obiectivele Uniunii în materie de securitate a aprovizionării.

Acordurile energetice cu țări terțe vor putea fi negociate și la nivelul UE, atunci când acest lucru este necesar pentru a atinge obiectivele fundamentale ale Uniunii. Este cazul negocierii acordului cu Azerbaidjan și Turkmenistan cu privire la un gazoduct trans-caspic, pentru care a fost solicitat un mandat specific al Consiliului.

UE va propune un nou parteneriat pentru proiecte legate de sursele regenerabile de energie cu țările din sudul Mediteranei.

UE va promova în cadrul discuțiilor multilaterale, inclusiv în cadrul Agenției Internaționale a Energiei Atomice (AIEA), elaborarea unor standarde internaționale obligatorii în domeniul securității nucleare și își va stabili ca obiectiv extinderea evaluărilor de securitate nucleară la țările vecine.

Politica de dezvoltare a UE va acorda o atenție sporită obiectivului de facilitare a accesului la energie sustenabilă pentru țările cel mai puțin dezvoltate și în curs de dezvoltare.
sursa: Parlamentul European
tags: UE, fonduri nerambursabile, energie, fonduri europene, investitii

Cum va arăta Europa în viitor? Ce rol va juca Parlamentul European?

Este foarte simplu. În fiecare zi pierdem putere în fața puterilor noi. Cu toate acestea, încă ne punem întrebarea dacă trebuie să ne abandonăm suveranitatea [în beneficiul UE, n. r.] sau nu. Oricum ne pierdem această suveranitate. Doar că pleacă în altă parte, către puteri ne-europene din est (China etc.). Pierdem din importanță, ne pierdem poziția. Lumea se schimbă într-un mod spectaculos, iar întrebarea la care trebuie să răspundă europenii este unde se va situa Europa în zece ani.

Europa trebuie să fie puternică. Acest lucru nu este posibil decât dacă ne unim interesele. Este mult de muncă, dar este posibil dacă ne exersăm suveranitatea în comun. Scopul ar fi de a ajunge la Statele Unite ale Europei, o adevărată uniune de state democratice care își pun suveranitatea în comun. Dat identitățile noastre naționale vor continua să existe și Statele Unite vor continua să joace un rol puternic. Ne-am diferenția mult de alte state unite din lume.

Parlamentul European trebuie să folosească timpul ce îi rămâne pentru a se asigura că următoarele alegeri europene sunt cu adevărat europene. În Germania, partidele politice au făcut campania electorală pe teme naționale și nu cu adevărat europene. Îmi imaginez că la fel s-a întâmplat și în alte state. Parlamentul European are o oportunitate bună: are multe competențe și cetățenii trebuie să simtă că sunt reprezentați democratic.

sursa: http://www.europarl.europa.eu/

Prof. Vasile Puscas:Domeniul sanatatii are capacitatea de a merge mai curajos spre fonduri europene – interviu

Prof. Vasile Puscas, fost negociator-sef al Romaniei cu Uniunea Europeana, s-a referit, intr-un interviu , la posibilitatea utilizarii de fonduri europene nerambursabile in domeniul sanatatii, la acreditarea autoritatilor de management, la domeniile prioritare in care Romania poate beneficia de fonduri europene nerambursabile, printre care a amintit si infrastructura, resursele umane, capacitatea administrativa.

Prof. Vasile Puscas a afirmat ca, in Uniunea Europeana, sanatatea este intre primele zece prioritati, iar acest domeniu are capacitate de absorbtie a fondurilor UE (fonduri structurale). Ca urmare, el a militat pentru o realocare de substanta a acestora inspre sanatate.

AGERPRES: Domnule profesor, care este valoarea totala a fondurilor europene de care poate beneficia Romania si cat la suta din aceste fonduri au fost absorbite, respectiv accesate?

Prof. Vasile Puscas: Efectiv au fost absorbite aproape 10% din fonduri, dar aici as preciza urmatoarea chestiune: din aceasta absorbtie, doar peste 800 milioane euro s-au dus spre implementare, restul fiind formula aceasta de avans – sa-i spunem pe inteles, ca sa nu spunem „prefinantari”. Este un avans care se da si dupa aceea incepe implementarea, or pe noi ne intereseaza ceea ce creeaza plusvaloare – acei 800 de milioane euro au fost prin implementare propriu-zisa.

Aceasta arata, de fapt, gradul scazut nu numai al absorbtiei, ci si al utilizarii pentru programe de dezvoltare. Aceasta ne intereseaza, pentru acest lucru sunt dedicati banii europeni.

sursa: http://www.epochtimes-romania.com/articles/2010/10/article_90677.html

Beneficiarii proiectelor REGIO trebuie sa respecte prevederile contractuale privind publicitatea proiectelor castigate si sa promoveze faptul ca au beneficiat de sprijin financiar din partea Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei.

De aceea, trebuie sa utilizeze, pe toate materialele cu caracter informativ, anumite elemente de identitate vizuala. Rolul nostru este de a-i sprijini si indruma, astfel incat sa fie atinse obiectivele de informare pentru acest program.

Suntem acum in faza in care imaginea dorita pentru acest program se va caracteriza prin: initiativa, dinamism, gasirea de solutii si parteneriat.

Pentru a atrage eficient si alte fonduri europene nerambursabile, trebuie sa construim, impreuna cu beneficiarii de fonduri nerambursabile, renumele programului REGIO, caracterizat prin interes general, corectitudine si atingerea rezultatelor dorite, adica exact ceea ce asteapta publicul larg de la aceste proiecte”, a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru.

Cetățenii se află în centrul „coordonării modernizate”, iar noile regulamente pun un accent special pe îndatoririle statelor membre față de aceștia. Astfel, statele membre trebuie să ofere asistență activă și informații, precum și să îndeplinească obiective concrete în ceea ce privește eficiența, rapiditatea și accesibilitatea. La rândul lor, cetățenii trebuie să informeze instituțiile cât mai rapid cu putință în legătură cu orice schimbări ale situației lor personale sau familiale care afectează drepturile lor la prestații.

Pentru a sprijini acest obiectiv al „bunei administrări”, noile norme prevăd transmiterea electronică a datelor între instituții. Datele vor fi transmise prin sistemul EESSI (Electronic Exchange of Social Security Information – Schimbul electronic de informații privind securitatea socială), care va crea o rețea între peste 50 000 de instituții naționale.

Fostele „formulare E” pe hârtie vor dispărea, deși unele vor fi înlocuite cu noi documente portabile (a se vedea lista de la punctul 7). Și cetățenii vor avea acces la sistemul EESSI, prin intermediul unui director care enumeră toate instituțiile naționale și locale implicate în coordonarea securității sociale. Protecția persoanelor care circulă în cadrul Europei este, de asemenea, îmbunătățită de noile regulamente. Pentru a ține pasul cu evoluția legislațiilor naționale, ele acoperă noi drepturi, precum paternitatea și prestațiile de pre-pensionare, care nu erau prevăzute de normele anterioare. În plus, dispozițiile privind domenii precum șomajul, asigurările medicale și prestațiile familiale au fost simplificate, ceea ce ar trebui să simplifice interpretarea regulamentelor și să reducă sursele unor puncte de vedere divergente.

Noile regulamente introduc și posibilitatea ca un cetățean să se înregistreze temporar și să aibă acces temporar la prestații atunci când statele membre au puncte de vedere divergente în legătură cu legislația care trebuie aplicată. Aceasta garantează că nimeni nu va rămâne fără acoperire de securitate socială în timp ce așteaptă decizia unui stat membru.

De asemenea, se prevede o nouă procedură de dialog și conciliere între statele membre. Dacă statele au păreri diferite în legătură cu validitatea unui document sau cu legislația care trebuie aplicată într-un anumit caz, această procedură ar trebui să le permită să ajungă la un acord final într-un termen de maximum șase luni.

Noile regulamente intră în vigoare la 1 mai 2010. De la această dată, toate instituțiile și organismele naționale aplică noile norme privind coordonarea securității sociale .