Fonduri Structurale Europene

Ce înseamnă UE pentru romani?

Posted on: Ianuarie 25, 2010

Ce înseamnă însă Uniunea Europeană pentru români? Care sunt valorile şi temele pe care le asociază românii cu Uniunea Europeană? În ce măsură există o stabilitate a imaginii Uniunii Europene la nivelul percepţiei publicului general din România?

La nivel general, Uniunea Europeană înseamnă aceleaşi lucruri ca şi pentru cetăţenii celorlalte state membre. Cu o singură mare diferenţă: în România, temele negative asociate cu UE au puţin ecou la nivelul populaţiei, în timp ce temele pozitive asociate – precum democratizarea sau bunăstarea – sunt amplificate. De asemenea, o temă pozitivă cu o mai mare importanţă la nivelul Uniunii Europene decât în România este legată de poziţia pe plan internaţional şi capacitatea mai mare de a avea un cuvânt de spus pe plan global.

Mai întâi, UE înseamnă libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în spaţiul Uniunii Europene pentru jumătate din populaţia României. Acest beneficiu al apartenenţei la UE este mai valorizat de către români decât de media cetaţenilor din statele membre vechi ale Uniunii Europene (44% în UE15), data de la care românii s-au putut bucura de calitatea de cetăţeni europeni fiind mult mai recentă comparativ cu celelalte state. De altfel, din acest punct de vedere, România se înscrie în trendul opiniei existent la nivelul noilor state membre (54% în NSM12).

De asemenea, Uniunea Europeană înseamnă pentru români democraţie, 39% dintre respondenţi menţionând acest aspect. Concomitenţa democratizării României în perioada post-comunistă cu procesul de integrare europeană şi presiunea constantă exercitată de evaluările realizate de instituţiile europene sunt cele care determină această asociere la nivelul percepţiei generale. Diferenţa este majoră atât faţă de media europenilor din vechile state membre (25% în UE15), cât şi faţă de cea a cetăţenilor din noile state membre (26% în NSM12).

Apoi, Uniunea înseamnă pentru români prosperitate economică (35%). Dacă în iunie 2009, constatam o scădere de 7 puncte procentuale a acestui indicator, faţă de octombrie 2008, în condiţiile declanşării crizei economice, la sfârşitul anului trecut, pe fondul crizei guvernamentale prelungite şi incapacităţii actorilor politici interni de a găsi soluţii viabile pentru sprijinirea populaţiei şi companiilor, finanţarea externă – atât din partea FMI, cât şi a Uniunii Europene – a recăpătat importanţă. Mai mult, zvonurile că românii plecaţi în străinătate să lucreze – în marea lor majoritate în spaţiul Uniunii – vor reveni în ţară nu s-au adeverit, astfel încât ei au continuat să-şi susţină financiar rudele din ţară. De unde şi legătura cu percepţia de prosperitate economică asociată Uniunii (Eurobarometru 72).

Etichete: ,
%d blogeri au apreciat asta: