Fonduri Structurale Europene

Unde se duc banii UE?

Posted on: Octombrie 22, 2009

Registrul în care jurnaliştii au identificat destinaţiile fondurile a fost influenţat de acurateţea nominalizării acestora. Astfel, în presa naţională, fondurile europene nedefinite (vezi categoria nespecificat) au fost prezentate ca având principale destinaţii: infrastructura (21 apariţii), agricultura (13 apariţii) şi mediul (11 apariţii). Totuşi, cele mai multe articole nu au inclus precizări clare cu privire la destinaţia acestor fonduri, la rândul lor nespecificate. În nu mai puţin de 54 de apariţii, jurnaliştii au tratat general efectul şi destinaţia acestor fonduri structurale.

Practic, în aceste situaţii publicul a fost informat că există nişte fonduri pe piaţă (nespecificate) care vizează mai multe zone de interes (nespecificate la rândul lor). În cazul programelor structurale, jurnaliştii au numit ca principale destinaţii: mediu (8 apariţii), agricultura (4 apariţii), infrastructura şi resursele umane (câte o apariţie).

– Programul Phare a fost prezentat având că destinaţii: asistenţă socială, infrastructura, mediul şi turismul (fiecare cu câte 2 apariţii).
– Programul SAPARD a fost prezentat având ca destinaţii: agricultura ( 3 apariţii), mediul şi infrastructura (câte o apariţie).
– Programul ISPA a fost prezentat având ca destinaţii infrastructura şi mediul în câte o apariţie.

Tabloul destinaţiilor finanţărilor UE este la fel de neclar şi în cazul presei locale. Astfel, fondurile nespecificate au fost, cel mai adesea, prezentate ca având destinaţii nespecificate (37 de apariţii). Gradul de opacitate a mesajelor a scăzut odată cu nominalizarea zonelor în care au fost direcţionate acele fonduri nespecificate: infrastructura (24 de apariţii), agricultura (12 apariţii), mediu (10 apariţii), mediu de afaceri (6 apariţii) şi asistenţă socială (3 apariţii).

– Cele mai multe proiecte Phare prezentate au avut că destinaţii: infrastructura (4 apariţii), asistenţă socială, mediul şi resursele umane (fiecare cu câte 2 apariţii).
– Programul SAPARD a fost prezentat având ca destinaţii agricultura (11 apariţii) şi infrastructura (o apariţie).
– Programul ISPA a fost prezentat în 9 apariţii că resursă pentru proiecte de infrastructură şi într-un singur caz pentru un proiect de mediu.

Dincolo de cifre, frecvenţă crescută a articolelor în care atât sursele de finanţare, cât şi destinaţia acestora sunt prezentate vag sau sub anonimat indică o slabă preocupare pentru acurateţea informaţiilor furnizate şi pentru informarea corectă a publicului. În acest context, se consolidează stereotipuri legate de existenţa şi eficienţa oportunităţilor de finanţare create de Uniunea Europeană. Mai mult, există riscul să crească scepticismul publicului larg (dependent de sursele de informare în masă) cu privire la gestionarea banilor publici. (sursa: raportul „Transparenţa fondurilor europene în România”, 2009)

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: