Politica agricolă comună primește 37% din bugetul propus pentru 2014-2020. Pentru ca aceasta să fie mai simplă, mai eficientă și mai corectă, deputaţii europeni vor încerca să amelioreze propunerea Comisiei Europene, care a atras critici atât pe plan politic, cât și din partea industriei.

Printre temele abordate se numără distribuirea mai cinstită a fondurilor între statele vechi și cele noi, criterii ce țin cont de mediu pentru 30% din plăți, lăsarea deoparte a 7% din terenurile arabile și limitarea subvențiilor pentru marile ferme la 300.000 de euro.

Crucială pentru politica agricolă comună de după 2013 este discuția privind noul cadru financiar UE, care va fixa limite pentru cheltuielile UE, inclusiv în domeniul agriculturii.

Etichetarea alimentelor în funcție de calitate

În februarie, deputaţii europeni vor vota în plen revizuirea schemei de etichetarea alimentelor în funcție de calitate – schemă ce există deja de două decenii. Aceasta va ajuta producătorii europeni în competiție cu cei din afara UE, promovând, în același timp, calitatea și diversitatea.

Noile reguli vor facilita înregistrarea produselor agricole conform denumirii de origine și autenticitate.

Sprijin pentru fermieri, ajutor pentru hrană

În decembrie 2011, deputaţii europeni și Consiliul au căzut de acord asupra noilor reguli ce oferă fermierilor mai multă putere în stabilirea prețului laptelui pe care îl produc, lucru ce îi va ajuta să se pregătească pentru eliminarea cotelor pentru lapte, în 2015.

Deputaţii europeni au salutat în decembrie decizia de continuare a ajutorului pentru hrană pentru oamenii săraci până în 2013. Se estimează că Parlamentul European va aproba această decizie în plen, în februarie.

Tot în februarie, Parlamentul European va vota, după un acord cu Consiliul, vaccinarea animalelor împotriva febrei catarale (boala limbii albastre), care afectează rumegătoarele.
sursa: http://www.europarl.europa.eu
tags: fonduri structurale, UE, fonduri europene, politica agricola 2012, investitii europene

Primarul interimar al municipiului Cluj-Napoca, Radu Moisin, a precizat, joi, într-o conferinţă de presă, că mai mult de 40 la sută din bugetul general al oraşului va fi destinat investiţiilor, ceea ce reprezintă aproape 100 de milioane de euro.

Majoritatea proiectelor către care se vor duce banii la care a făcut referire primarul interimar sunt deja începute. Unul dintre ele este un proiect important de infrastructură derulat cu fonduri europene, respectiv modernizarea liniei de tramvai din Cluj-Napoca. Alte proiecte sunt reabilitarea Parcului Central, unde se lucrează la mobilierul stradal şi la toaletarea copacilor dintre care unii sunt foarte bătrâni.

De acum, sunt pregatite toate conditiile pentru a atrage alte investitii pe baza PIDU, deoarece la Alba Iulia, Sfantu Gheorghe, Miercurea Ciuc si Toplita vor fi investite peste 66 milioane euro fonduri nerambursabile, prin cele 18 proiecte contractate spre finantare prin programul Regio. Acum ne preocupa concretizarea acestor proiecte, pentru a se sublinia sprijinul de care autoritatile locale beneficiaza prin Programul Operational Regional.

Ne vom concentra munca de echipa si colaborarea dintre institutiile noastre pentru finalizarea cu succes a tuturor proiectelor si absorbtia judicioasa a fondurile publice. Ulterior, pe baza experientei dobandite vom atrage alte fonduri, care vor duce la cresterea numarului locurilor de munca si care vor genera venituri sigure, stabilitate sociala si, nu in ultimul rand, prestigiu pentru orasele Regiunii Centru”, a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru.
tags: fonduri europene, fonduri structurale, finantare nerambursabila, regio, regiunea centru

Probele examinate de Comisie demonstrează că o societate cu investitori în capital de risc pe termen lung are mai mult succes decât o societate care trebuie să se bazeze pe fonduri pe termen scurt acordate de bănci. Acest fapt este în general atribuit analizei riguroase efectuate de fondurile de capital de risc înainte de a investi într-o societate. Însă fondul european mediu de capital de risc este redus, dimensiunea sa fiind cu mult inferioară dimensiunii optime necesare pentru ca o strategie investițională diversificată să poată aduce o contribuție de capital semnificativă pentru fiecare societate în parte și, prin urmare, să producă efecte reale. În timp ce, în Uniunea Europeană, fondul mediu de capital de risc conține aproximativ 60 de milioane EUR, în SUA, valoarea aceluiași tip de fond se ridică, în medie, la 130 de milioane EUR1. Studiile economice arată că fondurile de capital de risc pot juca un rol cu adevărat determinant pentru sectoarele industriale în care investesc, odată ce dimensiunea lor atinge aproximativ 280 de milioane EUR2. În plus, fondurile de capital de risc din SUA au investit, în medie, aproximativ 4 milioane EUR în fiecare societate, în timp ce fondurile europene au reușit să reunească, în medie, investiții în valoare de numai 2 milioane EUR per societate. În SUA, investițiile de capital inițiale s-au ridicat, în medie, la 2,2 milioane EUR per societate, în timp ce în UE, valoarea contribuțiilor inițiale de capital a fost, în medie, de 400 000 EUR per societate.3

Creșterea fondurilor de capital de risc înseamnă mai mult capital pentru societățile individuale și va conferi fondurilor capacitatea de a se specializa în anumite sectoare, cum ar fi tehnologia informației, biotehnologia sau sănătatea. La rândul său, acest lucru va ajuta IMM-urile să se situeze pe o poziție mai competitivă în cadrul pieței mondiale. (http://europa.eu/)
tags: fonduri europene, fonduri nerambursabile, uniunea europeana

Bruxelles, 30 noiembrie 2011 – Criza financiară din 2008 a scos în evidență lacune importante ale sistemului de audit european. Auditurile efectuate la câteva instituții financiare mari înainte de criză și după declanșarea acesteia s-au încheiat cu rapoarte de audit pozitive („opinie fără rezerve”), în ciuda gravelor probleme intrinseci care afectau sănătatea financiară a instituțiilor în cauză. Rapoartele de inspecție recente ale autorităților naționale de supraveghere conțin de asemenea critici la adresa calității auditurilor.

Conform propunerilor pe care Comisia Europeană le-a adoptat astăzi, această situație urmează să se schimbe prin clarificarea rolului auditorilor și introducerea unor norme mai stricte pentru sectorul de audit, vizând în special consolidarea independenței auditorilor, precum și creșterea diversității pieței de audit, caracterizată în prezent de un grad ridicat de concentrare. Comisia propune totodată crearea unei piețe unice a serviciilor de audit legal, ceea ce ar permite auditorilor ca, odată ce au fost autorizați într-un stat membru, să-și poată exercita liber și fără impedimente profesia oriunde în Europa. Există de asemenea propuneri pentru o abordare mai consolidată și mai coordonată a supravegherii auditorilor în UE. Toate aceste măsuri ar trebui să amelioreze calitatea auditurilor legale din UE și să restabilească încrederea în situațiile financiare auditate, în special cele ale băncilor, ale societăților de asigurare și ale marilor companii cotate la bursă.

Michel Barnier, Comisarul pentru piața internă și servicii, a declarat în legătură cu acest subiect: „Încrederea investitorilor în audit a fost profund afectată de criză și consider că sunt necesare schimbări în acest sector: trebuie să restabilim încrederea în situațiile financiare ale companiilor. Propunerile de astăzi sunt menite să rezolve actualele probleme ale pieței europene de audit, prin eliminarea conflictelor de interes, prin asigurarea independenței și printr-o supraveghere robustă, precum și prin facilitarea unei mai mari diversități a pieței de audit, caracterizată de o concentrare excesivă, în special la nivelul segmentului superior.”

sursa: http://europa.eu/

In cadrul vizitelor reusim sa asiguram contactul direct cu beneficiarul, iar mass media are oportunitatea de a discuta cu ambele parti implicate in derularea unui proiect finantat cu fonduri nerambursabile, care sunt problemele sau dificultatile intampinate, ce solutii si rezultate se pot vedea.

La fiecare proiect au fost puse multe intrebari beneficiarilor proiectelor si am dori ca numarul jurnalistilor prezenti la acest tip de evenimente sa fie cat mai mare, tocmai pentru a ne asigura ca isi pot forma un punct de vedere direct si obiectiv referitor la modul de utilizare si implementare a fondurilor”,

a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru. (http://regio.adrcentru.ro/)

Versiunea finală a formularului Cererii de finanţare poate fi accesată în secţiunea Solicitări de propuneri (http://huro-cbc.eu/ro/solicitari_de_propuneri/uro1101__solicitare_de_propuneri__proiecte_de_infrastructura_/62), acesta făcând parte din pachetul în limba engleză a solicitării de propuneri de proiecte HURO/1101.

sursa: http://www.huro-cbc.eu/ro/stiri/modificarea_formularului_cererii_de_finantare_din_cadrul_solicitarii_huro1101/245

Programul Operaţional Sectorial Transport
Domenii majore de intervenţie
Data estimativă a lansării
(Luna)
Observaţii
Axa Prioritară 1 – Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE
1.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 7
Depunere continuă
În derulare
1.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 22
Depunere continuă
În derulare
1.3. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 18
Depunere continuă
În derulare
Axa Prioritară 2 – Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport
2.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale
Depunere continuă
În derulare
2.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare naţionale şi a serviciilor pentru călători
Depunere continuă/ Cerere deschisă cu termen
În derulare
2.3. Modernizarea şi dezvoltarea porturilor dunărene şi maritime
Depunere continuă
Operaţiunea Portul Constanţa este în derulare în prezent.
Operaţiunea Porturi dunărene s-a lansat la data de 16.06.2010.
2.4. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian
5 Iulie 2011
Depunere continuă
Ghidul Solicitantului specific aeroporturilor a fost finalizat şi publicat pe site în varianta draft, în luna mai 2010.
Schema de ajutor de stat a fost finalizată şi notificată la CE la data de 17.05.2010. CE a solicitat clarificări pe schema de finanţare pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian în data de 23.06.2010 suspendând astfel procesul de evaluare al schemei de finanţare. MTI a răspuns la solicitările de clarificări în data de 13.07.2010 pentru a putea fi reluat procesul de evaluare al schemei de finanţare. CE a solicitat noi clarificări pe schema de finanţare pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian

Programul Operaţional Sectorial Transport
Domenii majore de intervenţie
Data estimativă a lansării
(Luna)
Observaţii
în data de 07.10.2010 suspendând astfel procesul de evaluare al schemei de finanţare. MTI a transmis răspunsul la solicitările de clarificări către Consiliul Concurenţei în data de 27.10.2010 pentru a putea fi reluat procesul de evaluare al schemei de finanţare. CE a solicitat noi clarificări pe schema de finanţare pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian în data de 03.12.2010 suspendând astfel procesul de evaluare al schemei de finanţare. MTI a transmis răspunsul la solicitările CE către Consiliul Concurenţei în data de 23.12.2010.
Consiliul Concurentei a trimis răspunsul la CE în data de 20.01.2011 urmând a transmite un punct de vedere CE. În data de 31.03.2011 a avut loc la Bruxelles o întâlnire, în urma căreia CE şi-a manifestat în continuare rezerva în ceea ce priveşte schema de ajutor de stat şi a informat delegaţia MTI că în următoarele săptămâni/luni vor lansa procedura oficială de ajutor de stat ce va fi publicată în Jurnalul Oficial al CE.
Ca soluţie de deblocare a situaţiei şi de lansare a finanţării pe DMI 2.4, s-a emis OUG 61/2011 cu respectarea Deciziei CE 2673/2005 privind aplicarea articolului 86 alineatul (2) din Tratatul CE la ajutorul de stat, sub forma compensaţiei pentru obligaţia de serviciu public, acordat anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredinţată prestarea unui serviciu de interes economic general.
Pe data de 05.07.2011, conducerea MTI a aprobat lansarea Ghidul Solicitantului şi acesta a fost publicat pe www.ampost.ro. Cererile de finanţare se pot depune începând cu 15.07.2011.
Axa Prioritară 3 – Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor
3.1. Promovarea transportului inter-modal
5 Iulie 2011
Depunere continuă
Ghidul Solicitantului a fost elaborat în formă draft de către AM POST. S-a discutat informal cu Consiliul Concurenţei şi s-a concluzionat că în forma existentă nu se pune problema de „ajutor de stat”.
AM POST a trimis forma draft la DG REGIO pentru opinie

Programul Operaţional Sectorial Transport
Domenii majore de intervenţie
Data estimativă a lansării
(Luna)
Observaţii
în data de 26.01.2011.
AM POST a publicat Ghidul intermodal în draft pentru consultare publică în data de 10.06.2011. Procesul de consultare publică s-a finalizat pe 17.06.2011.
Pe data de 05.07.2011, conducerea MTI a aprobat lansarea Ghidul Solicitantului şi acesta a fost publicat pe www.ampost.ro. Cererile de finanţare se pot depune începând cu 15.07.2011.
3.2. Îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport
Depunere continuă
În derulare
3.3. Minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului
Depunere continuă
În derulare
Axa Prioritară 4 – Asistenţă Tehnică
4.1. Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea şi controlul POST
Depunere continuă
În derulare
4.2. Sprijin pentru informare si publicitate privind POST
Depunere continuă
În derulare
sursa: http://www.adrcentru.ro/Document_Files/Calendar%20orientativ%20lansari%20%20POS%20Transport%20iulie%202011_y517aa.pdf

Workshop „Cercetare și inovare în sisteme de energie regenerabilă”
si
Panel de consultare publică privind valorificarea brevetelor
Alba Iulia, Str. Tudor Vladimirescu, nr. 50A,
AGENDA

11.00 – 11.30 Brevetarea invenţiilor și valorificarea brevetelor, consultare firme și dezbatere deschisă Lector: Ioan Ţoţu, Director Centrul Regional Brașov pentru Promovarea Proprietăţii Industriale în România din partea OSIM

11.30 – 11.45 Surse de finanţare pentru activităţi de cercetare în cadrul firmelor: POS CCE – Axa 2 – Lector: Anamaria Roman, Consilier Monitorizare Autoritatea Naţională pentru Cercetare Știinţifică – Biroul Regional Alba

11.45 – 12.00 Proiecte de cercetare în domeniul energiei regenerabile în cadrul Universităţii 1 Decembrie 1918. Studii de evaluare a potenţialului energetic eolian, solar și hidraulic Lector: Conf.univ.dr. Adrian Tulbure, Universitatea 1 Decembrie 1918

12.00 – 12.15 Pauză de cafea

12.15 – 13.15 Surse regenerabile din biomasă. Tehnologii și echipamente pentru producerea de energie din biomasă

12.15 – 12.30 Bagoly Miklos Levente, Președinte Asociaţia ASIMCOV
12.30 – 12.45 Vajda Lajos, Președinte Asociaţia Green Energy
12.45 – 13.00 Bartha Sandor, Director SC Erpek Ind SRL
13.00 – 13.15 Santha Benjamin Zsolt, Director General, Forest Power SRL
13.15 – 13.30 Planificare energetică sustenabilă în judeţul Alba
Lector: Florin Andronescu, Director Agenţia Locală a Energiei Alba
13.30 – 14.00 Pauză de masă
14.00 – 14.30 Servicii de sprijin pentru activități de cercetare și inovare acordare IMM-urilor în cadrul Enterprise Europe Network
15.00 – 15.30 Concluzii și discuţii libere
sursa – http://www.adrcentru.ro/

Astfel, partenerii nostri sunt in masura sa-si preintampine, sau sa-si rezolve eficient, problemele specifice implementarii proiectelor prin fonduri UE. Aproape fiecare beneficiar a intampinat greutati legate de anumite aspecte procedurale, pe care am vrut sa le discutam concret, pentru a le clarifica prin aceasta intalnire.

Pana la urma, am reusit sa-i informam cat mai bine pe partenerii nostri, beneficiari in cadrul programului Regio, despre rigurozitatea in derularea achizitiilor publice si in respectarea graficelor de activitate. De fapt, respectarea tuturor procedurilor va face ca banii europeni sa fie cheltuiti transparent si in folosul direct al cetatenilor, indiferent de genul de proiect public implementat,” a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru. sursa: www.adrcentru.ro